Timpurie poama sufleteasca

                    Inceput de toamna.Toamna tarzie cu miros de must...Amintiri placute.Zile de huzur.Placere vizuala.Zile de singuratate.Dimineti si suava aroma a cafelei.Trupurile noastre lipite.Mainile impreunate.Ochii privesc florile din picaturile de suflet ce mi le oferi.Telefonul suna inima vibreaza.Sper sa fii tu dar ... dezamagita sunt de fiecare data.Fluturii zboara de pe buzele-mi rozalii direct in sufletul tau.
                    Bratele tale ma cuprind cu duiosie.Nisipurile ne invadeaza.Apa ne inta in nari.Totul e perfect.Soarele este lumanarea vesnic vie ce ne vegheaza si asteapta urmatorul nostru pas.Orizontul e rosiatic.Soarele incepe usor sa se ascunda.Vrea sa ne lase singuri.Sau impresia asta vrea sa ne-o dea.Ne va privi din umbra si va binecuvanta fiecare clipa de placere.Zilele trec,lunile se-aduna,clipele se inmultesc,Totul se aduna nimic nu se scade,nimic nu se pierde.Nisipul din clepsidra nu mai curge.Stam in ploaie...Suntem uzi pana la piele dar nu simtim frigul caci stropii cristalini n-au reusit sa ne patrunda.Vad cum ma iubesti,vad cum ma privesti...dar te ador.Ador ochii tai care imi ofera claritatea sufletului.Finetea vorbelor.Tandretea privirilor.Nesatule vorbe.Zanganitul lantului.Parfumul zilelor de toamna.Vantul ce adie usor...