luni, 30 august 2010

Pescuiesc intr-un castron

     Pescuiesc intr-un bol lucruri care le cred indispensabile.Pentru mine ele sunt importante...!Ele reprezinta inceputul sau sfarsitul,bucuria sau nefericirea,tristetea sau dezamagirea!Poate nu aleg sa pastrez ceea ce e bun sau ceea ce e important,dar stiu ca aleg ceea ce conteaza intr-adevar pentru mine!
     Am gasit lucruri ce le credeam pierdute,uitate,aruncate.Uneori e bine sa stai singur pe o banca,sa meditezi.La ce vrei tu.La tine la prietenul tau,la amici,la un coleg de clasa ce te face sa oftezi,la problemele ce le-ai acumulat pe parcurs...etc.Vei vedea ca o gasi o undita care te va ajuta sa pescuiesti o solutie pentru orice problema.Nu e o solutie sa fugi de probleme.Asumati-le.Si vei vedea ca poti sa le rezolvi!Zambeste.Orice s-ar intampla.Sa nu iti pese ca el te-a parasit pentru alta,nu spune ca nu ai viata fara el...!Iti vei da seama ca timpul vindeca tot!
     Oare e atat de greu sa intelegi ca oricat ai vrea nu vei putea sa fii atat de important?Nu...niciodata nu vei fi pe primul loc!Nu ai cum sa fii deoarece ai fost pescuit intamplator dintr-o fantana de mult uitata!Nu poti fi tu alesul.Nu ai cum oricat de mult ti-ai dori....
               Bate vantul.Stropii de ploaie imi ating usor fata si ma readuc la viata!Si constat cu stupoare ca ceeea ce am vrut,am avut.Dar cel mai bun lucru ce mi s-a intamplat a fost plecarea ta.Iti sunt recenoscatoare pentru asta.Nu aveam nevoie de tine pentru nimic.Mi-ai complicat viata prea mult.Ai reprezentat doar un obstacol in drumul prafuit cu nimicuri ale vietii.



joi, 26 august 2010

Nestiinta incerta

         Sunt 1000 de motive pentru care vreau sa ma schimb,sunt 1000 de motive pentru care vreau sa te uit,exista 1000 de motive pentru care ar trebui sa te urasc.Am 1000 de ganduri de spus atunci cand te stiu aproape,am 1000 de lucruri de spus dar niciodatat nu vor fi rostite.Sunt 1000 de zile de cand te iubesc.Sunt 1000 de ore de cand nu mi te pot scoate din minte,sunt 1000 de secunde de cand am incetat sa te doresc.
         Sunt 1000 de vise la care-am renuntat,sunt 1000 de zile in care te-am purtat in gand,sunt 1000 de zile de cand plang in fiecare noapte.De 1000 de ori am vrut sa renunt la toate,de 1000 deori am vrut sa fac ceva folositor,de 1000 de ori mi-am jurat ca nu o sa mai plang!Dar tot de 1000 de ori am esuat!Tot la fel cum am inceput,am renuntat la toate,la vise,la sperante,la iubire,chiar la mine in acelasi timp!De atatea ori am sperat dar tot de atatea ori am fost dezamagita!Tot ce mi-a propus...a ramas doar la stagiul de idee!Am avut o multime de planuri dar mi le-a luat vantul,am spus lucruri la care multi nu au curajul sa se gandeasca!Amanuntele si detaliile au contat mai mult decat faptele insasi!MI-am dorit sa se intample unele lucruri intr-o perioada a vietii mele dar acestea nu s-au petrecut exact atunci cand nu mi-a mai pasat.Din nefericire asa e viata,ne intoarce spatele atunci cand nu ne asteptam,si cand vrem sa scapam de ea nu putem deoarece avem prea mult noroc sau,cineva,acolo sus,nu vrea sa ne curme zilele!
         Acum stau,stau pe bloc si privesc la cerul impodobit frumos cu stele iar coroana acestuia e sus ...si lumineaza pamantul lumineaza pamantul negru,infundat in abisul nesfarsit al poluarii!De aici vad padurea intunecata in care au apus amintiri minunate odata cu separarea destinelor noastre!Acum ma jelesc amintirilor care se indeparteaza de mine cu fiecare clipa.Rog sfintele amintiri sa aiba mila de sufletul meu si sa nu-l lase in deriva in aceasta furtuna.Amintirile ma pot salva,ele sunt colacul de salvare ce-mi poate veni in ajutor.Amintirile frumoase merita pastrate si asezare pe sacrul altar al nemuririi!Odata cu trecerea vremii e firesc sa uitam unele lucruri,mai mult sau mai putin importante si de aceea imi doresc ca niciodata sa nu-mi scape vreun moment placut.
        Soarele acum apune si odata cu el se mai duce o zi din viata-mi de nimic,disparand in caelasi timp si iluzia unei vieti mai bune si a unei lumi ideale!Privesc la parcarea ce se afla in fata blocului pe care ma aflu si ma intreb ce s-ar intampla daca as sari....dar deja e prea tarziu pentru a mai putea privi obiectiv aceasta problema,asa ca o voi lasa pe alta data deoarece ma grabesc sa cobor scarile acum,deoarece e intuneric si becurile nu sunt aprinse...!

miercuri, 25 august 2010

Sentimente umede

           Si ploua.Ploua in adancul sufletului numai cu regrete.Regrete ale amintirilor ce inca n-au disparut.Sa dispara si sa fie aruncate in infernul uitarii.Uitarea m-ar ajuta sa inving demonul ce urla in mine si nu as mai fi nevoita sa sufar in tacere.Tacerea ma apasa,ma omoara,ma distruge.Distruge tot ce e mai frumos,iar iubirea e imlocuita cu o falsa indiferenta.Indiferenta ma face sa par tare dar vorbele tale inca ma ranesc.Ranesc ca un pumnal infipt in mine usurel,astfel incat durerea sa poata fi simtita in profunzime.Profunzimea sentimentelor ce le aveam pentru tine nu a disparut dar ignoranta cu care imi vorbesti si felul in care te comporti ma fac sa cred ca nu te-am interesat niciodata.Niciodata nu am incetat sa ma gandesc la mine,la tine,sau mai corect spus la noi....Intotdeauna am crezut ca m-ai iubit cu adevarat,dar cine stie ce a fost in sufletul tau.Tu ma lasi sa-mi fac iluzii si false sperante ca la scurt timp sa mi le narui pe toate.Toate visele mele erau legate de tine,tu nenorocitule,imi rupi inima,mi-o faci bucati,iar dupa aceea iti pare rau.Rau gresesti cand spui cuiva ce te iubeste ca ai aceleasi sentimente.Sentimentele nu sunt niste lucruri sau obiecte,de ele nu-ti poti bate joc si nu sunt obiecte pe seama carora sa poti face glume.Glume pe care oricum,candva le vei regreta...sau poate ca nu!NU vreau sa sufar,nu mai vreau sa sufar pentru tine si cu atat mai putin pentru altcineva!Altcineva oare ma va putea intelege?Intelegi,tu,oare ca sufletul meu plange si pe buze am un zambet fals?
       Si ploua,iar amintirile revin ca un cosmar ce te chinuie in fiecare noapte.As dori sa am o memorie slaba pentru a putea uita mai usor nimicurile sentimentale ce-mi alimenteaza existenta.Existenta incerc sa mi-o condensez numai in cuvinte ce nu au cum sa o exprime!Exprim acum sentimente ce ma omoara.omor acum si ultimul gand care vrea sa vina la tine!
   

marți, 24 august 2010

Fluturele fanteziei

Inima vibreaza
Sufletul dicteaza
Constiinta viseaza
Si iubirea primeaza.

Pur si simplu te urasc
Iar in viata mea nu vreau sa te primesc
De iubire ma feresc
Sentimentele nu le irosesc!

O cascada de iubire

       Si privesc la apa cristalina a raului ce curge,iar fosnetul frunzelor imi aminteste de iubirea ce o aveam.Acum as dori sa ma tii in brate sa-mi spui ca ti-am lipsit,sa ma iei de mana si sa-mi spui ca ti-a fost dor de sarutarile mele.As dori sa te vas,sa te priesc si pentru ultima data sa-ti spun un ultim te iubesc...!
       Privesc apa cum curge si imi revine in minte tot ce mi-ai promis si toate conversatiile pana la miezul noptii.Imi lipsesti,te vreau langa mine deoarece tu esti soarele ce mi-a redat bucuria in noptile triste,tu esti tot ce am nevoie pentru a fi fericita,dar vad ca nu eu reprezint motivul pentru care zambesti in fiecare dimineata,si am observat ca prezenta mea te lasa indiferent...Sper sa fie doar aparente inselatoare ce ascund in interior,sentimentele cele mai pure de care poate un om sa dea dovada.Privesc cerul instelat si vad chipul tau...orice as face tot la tine imi zboara gandul.Oricat mi-as dori sa nu se mai intample asta,mi-e imposibil sa ma impotrivesc,amintirea ta imi revine pe paleta cromatica a retinei.Visele ce ti le-am impartasit candva,eu inca le mai am,in pofida faptului ca nu mai suntem impreuna.Te voi astepta (credeam ca pot dar nu mai am nici un chef sa astept:p) chiar daca stiu ca nu mai vrei asta,speranta mea nu va muri.
      Mereu inainte de a adormi ma intreb daca te-ai gandit la mine si daca iti lipsessc vreodata inbratisarile mele...ma intreb ce ai facut....Acesta este (era,acum nu-mi mai pasa:)) ) felul in care trec zilele de cand ai plecat!As vrea sa le dau o alta forma si un alt sens dar din pacate toate sunt identice.
       In ceasul acesta tarziu,lasa o ultima lacrima sa cada,sa simt ca m-ai iubit cu adevarat,sa stiu ca am avut un loc special in viata ta!Lasa gandurile sa ajunga la mine pentru a citi in ele pentru ultima data iubirea!Un ultim dans cu amintirile ne va mai apropia pentru ultima data!Sarutul de ramas bun ne va spulbera in cele din urma sperantele si ultimele vise ce le mai aveam!
       Pentru a simti vantul ce trece prin tine e nevoie sa te lasi dus de val...pentru a sti ce e bine si ce nu invata sa asculti inima caci ea te va sfatui mereu!"Asculta-ti inima.Ea cunoaste totul,pentru ca a venit din Sufletul Lumii si intr-o zi se va intoarce in el.Niciodata nu vei reusi s-o faci sa taca.Si chiar daca te prefaci ca nu asculti ce spune,ea va sta in pieptul tau,repetand mereu tot ce crede despre viata si lume"(-Paulo Coelho)



P.S.:Asteptarea e dureroasa.Uitarea e dureroasa dar a nu sti ce hotarare sa iei este cea mai crunta dintre suferinte!

Iubire parfumata

         Stau in ploaie si plang.Stropii de apa curg pe fata odata cu lacrimile.Incerc sa ma eliberez acum de toate amintirile si problemele lumesti ce-mi ravasesc sufletul si astfel ma cufund in profunzimea stropilor de ploaie.Acolo m-am intalnit cu mine.Ca aspect fizic suntem identice dar diferenta dintre noi era mentalitatea.Cealalta era foarte sexy si foarte feminina,era timida,fricoasa si foarte pesimista.
        Si incep sa fumez.Prima tigara ma relaxeaza.Relaxarea ajunge in scurt timp la cote maxime.Mai trag un fum si visele isi fac loc incet pe retina.Din pachet scot si cea de-a doua togara...te vad.Esti undeva departe.Plangi si te intorci cu spatele la mine.Te strig dar nu ma auzi.Vorbesc dar nu vrei sa-mi raspunzi.Incerc sa-ti spun ca am reusit sa ma detasez si sa scap de iubirea ce ma subjuga.
      In sfarsit sufletul mi se metamorfozeaza.Pot simti caldura unei imbratisari,pot simti farmecul rasaritului.Acum sunt diferita.Nu mai sunt acea fata dezordonata.Nu te mai iubesc.M-ai tradat si astfel sufletul a realizat ca nu il meritai.Nu ai meritat numic dar totusi ai primit de toate.Ti-am oferit inima si cu ea bucuria de a trai.Dar m-am indepartat si ma bucur.Ne-am despartit(slava cerului).Nu-mi pare rau.Nu regret.
    Am avut vointa si am reusit.Nu-mi mai pasa!Multi cred ca e doar o minciuna.Mi se rupe.Ma lasa rece.Nu-mi pasa de altii.Aici e vorba de mine si doar atat.Ma imbratiseaza iar.El nu-mi spune ca ma iubeste.El imi alina suferinta.Imi spune adevarul.Ma strange la piept,ma saruta cu pasiune si ramanem uniti intr-un dans al iubirii,Ii multumesc pentru tot ce a facut pentru mine.Nu voi avea zile destule pentru a-i arata recunostinta ce i-o port!

luni, 23 august 2010

Franturi de suflet

      Stand in pragul unei case vechi,incerc sa inteleg de unde atata rabdare spre a intelege ceva ce ne da atatea batai de cap!A tecut mult timp de cand impletesc minunatele sentimente ce azi in sfarsit,mi-am facut curaj si ti le-am confesat....La inceput am avut o mica retinere dar m-ai sprijinit atunci cand am avut mare nevoie,si astfel am hotarat ca e mai bine sa stii.
       Privesc la geamul plin de carii si la peretii ce au o culoare stearsa,iar mobila veche e plina de praf si imi dau impresia ca ma aflu intr-o casa necunoscuta ce nu a fost ingrijita dupa moartea batranilor locuitori.Acum singurii locuitori ai casei sunt furnicile ce merg pe podeaua de culoarea ciresului so paianjenii ce isi impletesc maiastra panza in camerele ce nu au fost vizitate de ani buni....
        Aceasta este casa in care am copilarit si e la fel cum mi-o aminteam,iar in camera mea inca mai e pe birou,poza ta iubitule...iar in cutia de lemn cu incuietoare,pe care mi-a daruit-o bunicul la a paisprezecea aniversare inca se afla in dulapul incuiat!Deschizand cufarul am avut placuta surpriza de a vedea scrisorile pe care mi le-ai trimis,poeziile compuse in miez de noapte si cadourile primite...toate sunt acolo unde le-am lasat inainte de a pleca!
        M-am intristat cand am vazut goala camera bunicilor,dar viata le-a fost fericita pana in ultimul moment si asta imi alina putin durerea ce-mi apasa pieptul.In sufragerie intr-un sertar am gasit o carte de poezii,era chiar cartea preferata a bunicului...cand eram mai mica,el obisnuia sa-mi citeasca din ea...!




    

O idila toxica

Spuneai ca totul o sa fie bine
dar in fine,
Atatea vorbe fara rost
atat de multe ele-au fost...

Cu un gest incepe totul 
Repede se-aprinde focul
Iar cand iubirea incepe a-nflori 
Lui nu-i pasa si incepe a lovi
Si incepe a te-ndeparta
Nestiind ca pentru tine asta deja nu mai conta.

A fost de-ajuns o aventura
Pentru a vedea ca totul e doar o minciuna
Intre noi n-au fost sentimente ci doar interese
Interese si scopuri perverse.

A fost doar o idila cu gust amar
Si acum se-ntampla tot mai rar
Sa inteleg ceva din ceea ce-mi spuneai
Sau din modul in care te comportai.

In cele din urma m-am eliberat...
Si acum ma simt minunat!!!


sâmbătă, 21 august 2010

I'm a survivor

      Te-am lasat sa-mi rupi inima.Nu face nimic.Am cazut.Nici o problema,ma ridic.Dar un lucru pot sa-ti spun:"nu-mi place sa pierd" asa ca ma ridic din pat,rup poza ta si strig "i'm a survivor".Trebuie sa demonstrez ca esti doar un gand ce ma irita.Nu sunt debusolata.M-am hotarat sa dau dracu' tot ce tine de tine.Nu mai vreau amintirile si nici cadourile tale.Nu mai vreau nimic ce sa-mi amiteasca de tine.Esti doar un nefast trecut de care ma descotorosesc prin aceasta confesiune.Sunt singura de care depinde fericirea mea.Astazi Frumoasa din padurea adormita nu mai are nevoie de un sarut pentru a se trezi.A realizat ca e de prisos sa fie un print langa ea deoarece poate fi o supravietuitoare si fara el!
    De azi ma rup de toate.Datorita tie si minciunilor tale azi sunt imuna.Am crezut in tine si dragostea ta dar cand ai plecat ai luat o parte din mine.Ei bine afla ca azi sunt intreaga!Nu mai lipseste nimic.Am refacut si acea bucata pe care ai luat-o.Acum vreau sa nu ma mai cauti.Nu ma suna.Nu-mi lasa mesaje.Nu voi raspunde niciodata.
    Am alaturi de mine prieteni minunati care m-au sustinut si mi-au spus ca sunt de 1000 de ori mai buna decat tine si au perfecta dreptate caci nu ai fost in stare sa prinzi fluturele iubirii fara sa-i frangi aripile.Fetele mi-au spus ca nu se merita sa tii la un ratat care nu stie sa pretuiasca ceea ce are langa el!Multumesc Fetele(se stiu ele).
     Nu de mult am vorbit cu un bun prieten de-al tau ce voia sa ma sece spunandu-mi ca ai pe alta:))!Nici o problema nu ma deranjeaza,nu ma priveste,nu e treaba mea!Tot el a spus o chestie la auzul careia am ramas proasta:"in comparatie cu aia tu esti mama natura"!Vezi ce prieteni ai:)) iti vorbesc prietena de rau...nu ca as fi un fotomodel dar nu arat nici chiar atat de rau!


P.S.:Nu te intoarce caci ceea ce vei gasi te va face sa suferi cum am suferit eu odata!



vineri, 20 august 2010

Suferinta fara sfarsit

De ce mereu dragostea doare
De ce iubirile adevarate sunt atat de rare?
De ce sentimentele se risipesc
Imediat ce eu clipesc?

De ce dragostea nu e nemuritoare?
De ce oare iubirea moare,
De ce dragostea adevarata,la care ai visat
Niciodata nu a existat?

Oare de ce nu e nimic cum imi doresc?
Are oare legatura cu faptul ca plutesc
Printre vechi amintiri ce-acum sunt un mormant
Cu doar doi metri sub pamant...

Poate am tintit prea sus
Si din acest motiv,totul a fost doar un vis
Sau pur si simplu nu am stiut sa pastrez
 Si de aceea am preferat sa ma adaptez!

Parfumul Fericirii

La inceput a fost doar un sentiment
Iar acum iubesc acel moment
Momentul in care te-am vazut
Din prima clipa te-am placut...

Stiu...si acum visez la tine
Iar cand ai trecut pe langa mine
Mi-ai zambit...:)
M-ai cucerit...:x!

Dar si-acum eu ma gandesc
Si inca ma topesc
Cand imi spui "te iubesc"
Incep sa simt ca plutesc iar!



Balada betivului

   Foaie verde de trifoi 
  Uite colo un butoi
Ce asteapta curatat
Si cu vin pus la pastrat


Vinu' din butoi pus intr-o sticla
Si-ntr-un pahar pe urma,nu se mai strica!
Sticla pusa pe podea 
Intre pat si canapea.


Ca noapte cand te trezesti
Sete tu sa-ti potolesti
  Si pentru a nu te mai deplasa
    Fara cana tu vei bea!




Comoara din cufar

A fost o vara...minunata,si iubirea noasrta a fost ceva de care nu voi uita niciodata!Nu pot uita acele momente in care ma strangeai in brate,cat de bine imi era cand stiam ca essti langa mine...ca esti alaturi de mine indiferent de lucrurile ce ti le-as confesa.Constiinta ma mustra.In fiecare noapte se deschide acel sertar plin de molii in care a ramas nealterata amintirea ta...cum stateam intre bratele tale,cum ne tineam de mana.Si acum plang si suspin din cauza momentului acela de slabiciune in care ti-am spus un lucru negandit. 
A fost cald,a fost frumos,mi-a fost bine,am crezut ca nu te voi pierde,dar...m-am inselat,a fost greseala mea si regret.Sufletul imi arde de la atata ura ce o am fata de mine insami.Cat am udat cu lacrimi poza pe care o aveam in mana numai eu stiu.Poza,singura amintire pe care o mai am,dar e suficient pentru a ma chinui.A fost udata cu mii de lacrimi.Lacrimi de sange.Am varsat atatea lacrimi pentru tine incat nu mai stiu daca merita sa murdaresc rochia alba  in care e imbracat orasul acum.Acum totul in jurul meu e alb,dar cu fiecare pas facut,totul se inroseste,mi-e frig dar nu pot sa merg acasa deoarece mama imi va cere explicatii!
Stau singura pe o banca.Stau si rasfoiesc cu grija paginile din albumul vietii care sunt asezate in ordine cronologica.Le rasfoiesc cu grija pentru a nu-mi scapa ceva si totodata nu vreau sa se strice,sa se rataceasca sau sa se rupa deoarece as suferi si mai mult...fara tine nu am forta sa rad sau sa fac orice altceva.daca imi vei lua si amintirile viata mea nu va mai avea nici un sens...si asa nu reusesc sa gasesc sensul vietii fara tine dar acum,daca imi vei lua si dreptul de a pastra si conserva averea inchisa intr-un cufar de aur,legat cu o ancora si aruncat in inima mea,voi fi de-a dreptul moarta!Ancora s-a prins adanc...incerc sa o indepartez dar nu reusesc.Tot ce acumulez sunt vise efemere!




TE IUBESC !

P.S.:Esti comoara ce intotdeauna va fi in sufletul meu!                                                              

joi, 19 august 2010

Resentimente

                               Lacrimi de cristal imi ard fata si sufletu-mi zvacneste de dor...te caut dar nu te gasesc intre vechile foi ale memoriei ruginite decat sub forma unei cenuse arse a unor amintiri ce s-au topit mai usor decat sufletul meu la auzul vocii tale....Arde sufletul in mine cand vede acele vorbe asezate uniform pe o coala ingalbenita de trecerea vremii;au fost prea putine clipe petrecute impreuna.Daca as putea le-as tipari cu diamante si pietre pretioase,pentru a vedea cat de importante sunt pentru mine.Drumurile pe care am mers impreuna sa se deschida asemeni unei carti pentru a arata iubirea noastra.Daca si-n tine ar zvacni acelasi dor,astazi lumea noastra nu ar fi gri,plina de regrete si de tristete,totul ar fi roz,plin de culoare,plin de iubire si speranta ca intr-o zi va fi mai mult decat o simpla iubire.Ne vom construi o lume de basm in care nimeni si nimic nu ne va putea desparti.In mine arde neincetat flacara iubirii la fel cum torta aprinsa de la mormantul eroilor morti in razboi.Ea sta aprinsa neincetat hranindu-se cu cel mai mirific sentiment care ne face sa uitam de ura si celelalte lucruri care nu sunt folositoare acesteia.Sa intemeiem o lume a noastra cu printi si zane fermecate in care noi sa fim protagonistii.Sa fie o lume biciuita de lumini colorate si fiind absente vrajitoarele cele rele.
Interminabilul desert al tristetii ma macina deoarece te-am lasat sa pleci cand incepusem sa gust dim placerile raiului.In mine domneste o liniste apasatoare ce imi distruge interiorul,ceea ce doare.Durerile sunt insuportabile si remuscarile...!Toate clipele petrecute impreunna le voi pune in rama vesnicei amintiri ce va avea un loc important in inima mea!Tu esti prima si unica mea iubire si chiar de vrei sau nu eu te iubesc deoarece nu-ti pot da foc...nuu te pot arde...dar daca as sti ca as scapa de acea cumplita rana,as scoate cu un cutit de argint inima din piept,pentru a nu mai putea iubi pe nimeni niciodata.
Incep sa realizez ca sunetul picaturilor de ploaie isi pierde intelesul cristalin intr-un zgomt asurzitor si fara sens.
Acum mi-e dor de acea parte din mine pe care numai tu ai putut sa o indepartezi cu iubirea si bunatatea ta!Acum ma indoiesc de sentimentele ce mi-ai spus ca le ai pentru mine.Poate am fost marioneta cu ajutorul careia ai incercat sa o faci pe ea sa creada ca nu o mai placi,cand tu te topeai la auzul pasilor ei pe cimentul rece.De ce...de ce ai vrut sa faci asta din mine,ca apoi sa pleci si sa ma lasi singura?Sunt prea slabita si foarte vulnerabila datorita golului care a ramas in sufletul meu atunci cand te-am alungat.Atunci nu mi-am dat seama ca m-ai scimbat.Nu am crezut ca voi suferi atat de mult cand vei fi departe,am crezut ca este mult mai usor,dar durerea ce o simt de fiecare data cand ma gandesc la tine si la noi ma va macina si abia atunci va incepe conflictul in care este implicata ratiunea si inima.Acestea doua au pareri total diferite despre ceea ce se intampla.Ratiunea imi dicteaza ca trebuie sa te uit caci am o viata intreaga inainte si vorba ta "balta are peste",iar inima imi spune ca ii lipsesti si ca ar vrea sa fii langa ea si sa-i alini durerea cumplita ce o simte.Inima ar dori sa fii aici,iaar eu as dori sa ma tii in brate si sa nu-mi mai dai niciodata drumul si sa-mi promiti in acel moment ca vei fi langa mine mereu!

As vrea sa-ti spun o multime de lucruri dar mi-e somn...dar poate voi avea ocazia de a ti le sopti la ureche!





P.S.:Imi lipsesti!

miercuri, 18 august 2010

Iubind in taina

               Te iubesc pentru ceea ce esti,nu pentru ceea ce ai putea fi.Te iubesc pentru felul in care imi vorbesti nu pentru felul in care mi-ai puteau vorbi.Te iubesc pentru felul in care ma iubesti nu pentru felul in care m-ai putea iubi....Esti unic pentru mine si de asta te ador.Ador felul in care ma privesti si imi spui ca ma iubesti,ador felul in care imi zambesti si de aceea ma innebunesti.Imi placi asa cum esti si nu vreau sa te schimbi nicicand!Amintirea sarutarilor de pe banca aceea nu vor disparea ci vor ramane intiparite in mintea mea pentru eternitate deoarece esti tot ce e mai important pentru mine.Nu vreau sa ma gandesc la blestemata zi in care destinele noastre vor merge pe cai diferite si de clipa in care ne vom spune adio pentru totdeauna!Imi este frica sa ma gandesc ca voi fi nevoita sa traiesc fara tine,prezenta ta in viata-mi neinsemnata o face mai interesanta!
              Nu voii uita niciodata clipa cand ne-am intalnit...mi-ai zambit atat de frumos,iar imbratisarea ce mi-ai dat-o a fost atat de blanda si calda....ne completam reciproc si nimic nu ma va face vreodata sa renunt la dragostea ta,si nimic si nici macar moartea insasi nu ma va putea scapa de iubitea ce ti-o port,e intiparita in sufletul meu,in mintea mea si chiar in fiecare celula din mine!Nu m-as plictisi niciodata sa stau pana tarziu,sa vorbim despre nimicuri,sau despre copilariile ce ne fac sa parem atat de inocenti.Iubesc momentele in care ne plimbam prin ploaie tinandu-ne de mana,ador momentele in care imi spui ca iubesti copilul imatur din mine!Iubesc momentele in care suntem impreuna,iubesc fiecare minut,fiecare secunda,fiecare clipa in care sunt langa tine si as vrea sa opresc timpul in loc pentru a ramane aceiasi copii ce iarna se jucau in zapada pana se udau si incepeau sa tremure dar frigul le li s-a strecurat usor prin manusi nu reuseste sa le patrunde in suflete deoarece ele sunt incalzite de iubirea ce si-o poarta.
Momentr ce unora li se par neinsemnate,pentru mine noi reprezinta clipe memorabile,de care ne vom aduce aminte cu placere.Acum tin sa mentionez ca orice s-a intamplat dupa cearta aia...imi pare rau!
 
(26.04.2010)
(ora 21:20) 

Sentimente si incertitudini

amintirea ta e pretutindeni:X
                Intr-o zi lucrurile vor fi altfel.Intr-o zi vei fi aici.Intr-o zi nu-mi va mai fi frica sa-ti spun ca TE IUBESC,Intr-o zi...vom fi unul langa altul!
               Nu vreau ca amintirea ta sa fie o fantoma,vreau sa fie vie(sa fie mereu in inima mea)...vreau sa nu mai pleci...vreau sa fii langa mine mereu!Se spune ca distanta omoara orice dragoste dar nici ea si nici timpul nu au reusit sa te scoata din sufletul meu...ai lucrat cu grija,ai gravat usor in camera cea mai ascunsa numele si chipul tau,ai incuiat camera,ai furat cheia,iar acum eu nu mai pot acoperi acea capodopera oricat as vrea!
              Uneori am nevoie de o imbratisare dar,cine sa mi-o dea daca tu nu esti aici?Cine sa ma alinte daca nu tu,cine o sa imi mai aline durerea din noptile albe?Dar nu e nimic.Vom trece peste...avem o viata inainte.Va veni si vremea cand sa fim fericiti impreuna.Va veni vremea cand vei fi aici mai mult timp,va veni vremea cand ma vei tine in brate indiferent de zi,de ora,sau minute!Va veni vremea cand ne vom plimba impreuna pe strazile pline de flori si ne vom petrece timpul impreuna!Candva totul va fi cum am visat.
              Acum ne despart mii de kilometri,dar nu asta conteaza...noi ne iubim si acesta este lucrul cel mai important...mii de lacrimi varsate de dor vor dispareacand vei fi langa mine.Iubirea trece peste orice obstacole daca este impartasita de ambii pateneri.Tristetea se va sterge cand vom fi pe aceeasi banca si vom relata intamplarile prin care am trecut in acest timp in care am fost departe unul de altul.
             Am retrait un moment de bucurie atunci cand m-ai strans in brate cand te-ai intors:X!Venise in sfarsit si vremea noastra.Au fost lucruri foarte frumoase de care ne-am bucurat impreuna dar cum fericirea dispare cand e mai frumoasa asa s-a intamplat si cu sentimentele ce ne-au legat!Imi pare rau ca ti-ai scimbat atat de radical parerea despre mine dar nu uita cu toate ca ne-am despartit tu vei ramane mereu in imima mea.


(29.12.2009)
(ora  02:39)