Nestiinta incerta

         Sunt 1000 de motive pentru care vreau sa ma schimb,sunt 1000 de motive pentru care vreau sa te uit,exista 1000 de motive pentru care ar trebui sa te urasc.Am 1000 de ganduri de spus atunci cand te stiu aproape,am 1000 de lucruri de spus dar niciodatat nu vor fi rostite.Sunt 1000 de zile de cand te iubesc.Sunt 1000 de ore de cand nu mi te pot scoate din minte,sunt 1000 de secunde de cand am incetat sa te doresc.
         Sunt 1000 de vise la care-am renuntat,sunt 1000 de zile in care te-am purtat in gand,sunt 1000 de zile de cand plang in fiecare noapte.De 1000 de ori am vrut sa renunt la toate,de 1000 deori am vrut sa fac ceva folositor,de 1000 de ori mi-am jurat ca nu o sa mai plang!Dar tot de 1000 de ori am esuat!Tot la fel cum am inceput,am renuntat la toate,la vise,la sperante,la iubire,chiar la mine in acelasi timp!De atatea ori am sperat dar tot de atatea ori am fost dezamagita!Tot ce mi-a propus...a ramas doar la stagiul de idee!Am avut o multime de planuri dar mi le-a luat vantul,am spus lucruri la care multi nu au curajul sa se gandeasca!Amanuntele si detaliile au contat mai mult decat faptele insasi!MI-am dorit sa se intample unele lucruri intr-o perioada a vietii mele dar acestea nu s-au petrecut exact atunci cand nu mi-a mai pasat.Din nefericire asa e viata,ne intoarce spatele atunci cand nu ne asteptam,si cand vrem sa scapam de ea nu putem deoarece avem prea mult noroc sau,cineva,acolo sus,nu vrea sa ne curme zilele!

         Acum stau,stau pe bloc si privesc la cerul impodobit frumos cu stele iar coroana acestuia e sus ...si lumineaza pamantul lumineaza pamantul negru,infundat in abisul nesfarsit al poluarii!De aici vad padurea intunecata in care au apus amintiri minunate odata cu separarea destinelor noastre!Acum ma jelesc amintirilor care se indeparteaza de mine cu fiecare clipa.Rog sfintele amintiri sa aiba mila de sufletul meu si sa nu-l lase in deriva in aceasta furtuna.Amintirile ma pot salva,ele sunt colacul de salvare ce-mi poate veni in ajutor.Amintirile frumoase merita pastrate si asezare pe sacrul altar al nemuririi!Odata cu trecerea vremii e firesc sa uitam unele lucruri,mai mult sau mai putin importante si de aceea imi doresc ca niciodata sa nu-mi scape vreun moment placut.
        Soarele acum apune si odata cu el se mai duce o zi din viata-mi de nimic,disparand in caelasi timp si iluzia unei vieti mai bune si a unei lumi ideale!Privesc la parcarea ce se afla in fata blocului pe care ma aflu si ma intreb ce s-ar intampla daca as sari....dar deja e prea tarziu pentru a mai putea privi obiectiv aceasta problema,asa ca o voi lasa pe alta data deoarece ma grabesc sa cobor scarile acum,deoarece e intuneric si becurile nu sunt aprinse...!