Alerg.Alerg si vreau sa ma opresc.Trebuie sa ma opresc.Simt ca nu mai pot,ca nu mai am aer.Dar nu o sa fac asta pentu ca stiu ca ma vor ajunge.Iar daca asta se va intampla,ma vor sufoca.Ma vor transforma intr-o femeie visatoare,care inca mai crede in magia primului sarut.Dar totusi daca as putea da timpul inapoi,tot l-as iubi,dar cu mai multa intensitate.As profita de fiecare clipa petrecuta langa tine,de fiecare ocazie ce viata mi-a oferit-o si nu am profitat.
Nu ma pot opri.Alerg de multa vreme si nu pot sa fac nici o pauza.Mi-e fricasa stau pe loc.Ma ingrozeste gandul ca iubirea lui imi va atinge iar inima.Mi-e frica de urmari,de consecinte,de finalul acestei povesti.Daca ma vor atinge,sufletul meu se va inmuia,se va topi asemeni unui fulg de nea in calea lavei fierbinti a unui vulcan ce tocmai a erupt.
Ma straduiesc.Inca alerg.Nu cred ca voi mai rezista mult,incep sa ma sufocsi simt cum picioarele incep sa mi se inmoaie.Iti simt parfumul iar amintirile incep imi invadeaza mintea.Incerc sa le dau la o parte si sa ma gandesc la altceva dar nu reusesc.Ele incep sa-si faca loc fortat si le zdrodeau pe celelalte de parca n-ar fi avut nici o valoare.Nu mai pot.Nu mai am energie.Sunt epuizata total.Ma opresc pe prima banca.Ma hidratez si ma ridic.Cand m-am ridicat si am vrut sa reincep sa alerg,o mana calda ma atinge pe umar(era baiatul cu ochii caprui:X).Speriata am vrut sa alerg,sa fug mai departe dar persoama aceea m-a prins de brat.M-a luat in brate.Am adormit in bratele lui.Am fost fericita ca m-am lasat imbratisata.Ma simteam implinita.Aveam tot ce mi-am dorit vreodata.SI IL IUBEAM.Sapte luni de reverie am trait.Dar trecutul m-a ajuns din urma si am fost nevoita sa fug.
Alerg.Alerg si acum de acel trecut care incearca sa ma demoralizeze.Sa ma distruga.Sa ma chinuie.El a ramas uimit ca am inceput sa alerg.Nu stia ce se intampla.Mi-a cerut o explicatie dar nu am avut curajul sa-i spun.Dar aceasta fuga m-a facut sa nu-mi respect o promisinune."BATAIA CU PERNE" .Ne-am dorit atat de mult sa facem acest lucru...dar destinul ne-a jucat o farsa.Macar acest moment as fi vrut sa-l inramez ca amintire,dar am vazut ca nu s-a putut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu