marți, 30 noiembrie 2010
Rudyard Kipling – Dacă
Dacă-ţi rămâne mintea când cei din jur şi-o pierd
Şi fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,
Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred
Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor,
Dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând,
Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept,
Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând
Şi totuşi nu-ţi pui mască de sfânt sau înţelept,
Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ţi-l faci,
Sau gândul, deşi judeci, de nu ţi-e un ţel,
Dacă-ncercând triumful sau prăbuşirea taci
Şi poţi, prin amândouă trecând, să fii la fel,
Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt
Răstălmăcit, naivii să ducă în ispită,
Sau truda vieţii tale, înspulberată-n vânt,
De poate iar s-o ‘nalţe unealta-ţi prea tocită,
Dacă poţi strânge toate câştigurile tale
Ca să le joci pe-o carte şi să le pierzi aşa,
Şi iarăşi de la capăt să-ncepi aceeaşi cale
Fără să spui o vorbă de neizbânda ta,
Dacă poţi gândul, nervii şi inima să-i pui
Să te slujească încă peste puterea lor,
Deşi în trupul firav o altă forţă nu-i
Afară de voinţa ce le impune spor,
Dacă te vrea mulţimea, deşi n-ai linguşit,
Şi lângă şef tu umbli ca lângă-un oarecare,
Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii rănit,
Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare,
Dacă ajungi să umpli minutul trecător
Cu şasezeci de clipe de veşnicii,
Mereu,
Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor
Şi, mai presus de toate, un OM –copilul meu!
Şi fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,
Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred
Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor,
Dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând,
Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept,
Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând
Şi totuşi nu-ţi pui mască de sfânt sau înţelept,
Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ţi-l faci,
Sau gândul, deşi judeci, de nu ţi-e un ţel,
Dacă-ncercând triumful sau prăbuşirea taci
Şi poţi, prin amândouă trecând, să fii la fel,
Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt
Răstălmăcit, naivii să ducă în ispită,
Sau truda vieţii tale, înspulberată-n vânt,
De poate iar s-o ‘nalţe unealta-ţi prea tocită,
Dacă poţi strânge toate câştigurile tale
Ca să le joci pe-o carte şi să le pierzi aşa,
Şi iarăşi de la capăt să-ncepi aceeaşi cale
Fără să spui o vorbă de neizbânda ta,
Dacă poţi gândul, nervii şi inima să-i pui
Să te slujească încă peste puterea lor,
Deşi în trupul firav o altă forţă nu-i
Afară de voinţa ce le impune spor,
Dacă te vrea mulţimea, deşi n-ai linguşit,
Şi lângă şef tu umbli ca lângă-un oarecare,
Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii rănit,
Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare,
Dacă ajungi să umpli minutul trecător
Cu şasezeci de clipe de veşnicii,
Mereu,
Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor
Şi, mai presus de toate, un OM –copilul meu!
duminică, 28 noiembrie 2010
sâmbătă, 27 noiembrie 2010
Adancul sufletului purpuriu
Simt nevoia sa-mi tai venele.Simt nevoia sa ma descarac cumva.Trebuie sa simt ca ma eliberez de aceasta povara sufleteasca.
vineri, 26 noiembrie 2010
Emotii progresive
Regrete,regrete,regrete.De trei ori regrete.E plina lumea de ele.Regret ca nu mai suntem impreuna,regret ca am facut aia,regret ca am spus asta,regret ca nu am dus-o acolo,regret ca nu i-am aratat sentimentele mele,regret ca nu am facut nimic in situatiia aia,regret ca in momentul ala nu i-am spus o vorba buna,regret ca in clipele alea grele nu i-am fost alaturi,regret ca nu am profitat de momentul respectiv...
Toti am gandit macar odata unul sau mai multe din regretele enumerate mai sus.Am facuy deja prostia si apoi vrem sa o reparam.Uneori gandim ca daca rostim simplul cuvant "REGRET" urmat de mai multe prostioate rezolvam toate problemele.Dar el nu ne ajuta cu nimic.Ar fi mai bine sa actionam daca stim ca se poate face ceva, iar daca nu se mai poate face nimic sa ne resemnam...
Vorbind de regrete mi-am amintit ca o persoana mi-a spus ca renunt prea usor la ceea ce conteaza cu adevarat pentru mine si constat ca a avut dreptate.Nu am stiut sa lupt pentru ceea ce iubeam,nu am stiut sa las de la mine iar acum ma lamentez.Asa-mi trebuie daca sunt orgolioasa.Dar ideea e ca nu regret.Nu.Nu regret pentru ca sunt constienta ca acele lucruri se intamplau mai devreme sau mai tarziu.Nu se petreceau azi,maine sau poimaine.Dar luna urmatoare sau peste doua luni sau peste un an tot se petrecea nefericita intamplare...
In timp ce scriam a venit tiptil tiptil si m-a sarutat pe obraz... e un dulce.De fiecare data cand ma tine in brate si ii simt inima batand ma simt norocoasa.Ma simt norocosa ca am renuntat la EL.La cel ce credeam ca e atat de important.S-a dovedit ca nu a fost.Pritetene...iti voi supune un secret shhhh...iti spun la ureche...te iubesc!
Ganduri inzapezite,rusii jucausi
+18°C ~ Hawaiienii se acopera cu a 2-a patura
+10°C ~ locuitorii Helsinkiului opresc incalzirea in apartamente
+2°C ~ masinile italiene nu pornesc
+10°C ~ locuitorii Helsinkiului opresc incalzirea in apartamente
+2°C ~ masinile italiene nu pornesc
0°C ~ apa distilata ingheata
-1°C ~ expiratia devine vizibila. Rusii mananca inghetata si beau bere
-1°C ~ expiratia devine vizibila. Rusii mananca inghetata si beau bere
-4°C ~ cainele va sare-n pat
-10°C ~ masinile frantuzesti nu pornesc
-12°C ~ politicienii incep sa vorbeasca despre persoanele fara adapost
-15°C ~ masinile americane nu pornesc
-20°C ~ expiratia se aude
-24°C ~ masinile japoneze nu pornesc
-20°C ~ expiratia se aude
-24°C ~ masinile japoneze nu pornesc
-28°C ~ cainele va sare-n pijama
-29°C ~ masinile germane nu pornesc
-30°C ~ nici o masina normala nu porneste
-36°C ~ masinile rusesti nu pornesc
-29°C ~ masinile germane nu pornesc
-30°C ~ nici o masina normala nu porneste
-36°C ~ masinile rusesti nu pornesc
-39°C ~ Rusii incheie toti nasturii la camasa
-50°C ~ masina va sare in pat
-60°C ~ Locuitorii Helsinkiului ingheata de frig. La Moscova lumea incheie nasturii paltoanelor
-50°C ~ masina va sare in pat
-60°C ~ Locuitorii Helsinkiului ingheata de frig. La Moscova lumea incheie nasturii paltoanelor
-70°C ~ Ingheata cei din iad. Universitatea din Kuznyetzk organizeaza contra crosul
-72°C ~ Avocatii introduc mainile in propriile buzunare
-72°C ~ Avocatii introduc mainile in propriile buzunare
-120°C ~ Alcoolul ingheata. Rusii sint suparati de moarte
-273,15°C ~ Zero absolut. Se opreste miscarea particulelor elementare. Rusul linge vodka inghetata.
Randuri de visare
Suferinta,o mare de durere si amar,
Mii de ganduri necura te
Sute de lacrimi pierdute in noapte...
E cu putinta sa-l uiti pe nenorocitul care ti-a promis nemurirea
Dar care ti-a distrus cu tot dinadinsul fericirea
Poate nu vei putea
Poate ti-a furat inima...
Poate nu vei putea
Poate ti-a furat inima...
Dar cum poti uita acea imagine, Cum poti uita ca l-ai vazut cu alta oare?
Nu i-ai vazut din intamplare...
Esti de piatra sau il iubesti prea mult,
Te-a tradat si ai putut uita suferinta ce ti-a pricinuit?
Fata tine minte aceste cuvinte...
Fata tine minte aceste cuvinte...
Nu-l mai crede cand iti vorbeste de sentimente netarmurite....
Nu-i ierta toate prostiile
O sa se invete si o sa aiba impresia ca-i crezi toate tampeniile
Poate ti-a spus ca te iubeste,Nu-l lua in seama ... doar glumeste
Si mie m-a spus ca-i sunt draga
Cand de fapt noi n-aveam nici o treba
Sunt nemernici care sunt iubiti,
Dar si baieti buni,cuminti ce sunt raniti.
Un baiat ce re va iubi
Nici un rau nu-ti va pricinui...
Nu te va face niciodata sa plangi,
De el niciodata nu va trebui sa fugi!
joi, 25 noiembrie 2010
O floare fara petale
Oare...?Oare de ce toate lucrurile ciudate trebuie sa fie legate de tine?Nu te cunosc la fel de bine cum ma cunosti tu pe mine,dar un lucru pot spune sigur...te-ai schimbat prea mult,nu mai esti acelasi.Te-ai schimbat cu toate ca nu crei sa recunosti!stii prea bine ca de data asta am perfecta dreptate ,dar nu inteleg de ce ti-e atat de greu sa recunosti.Eu am invatat sa-mi cer scuze,sa recunosc greselile ce le comit...
Dar...E cu putinta sa ma insel?Sa fi vazut dor ceea ce ma interesa,sau poate ai fost asa din totdeauna...iar eu sa fi vazut doar o aparenta sau poate n-am stiut cum sa privesc situatiile.Dar cu toate ca te schimbi,eu simt ca inimile noastre inca se inteleg....Ele inca nu s-au distantat definitiv.Eu inca simt caldura ultimei tale imbratisari.Imi amintesc si pasiunea ultimului nostru sarut.Stiu.Nu-ti pasa.Dar nu te cred..Inima ta imi spune altceva.Eu vad si simt ceva cu totul diferit de ceea ce spun cuvintele tale.Pot fi ele taioase,zgarcite,rautacioase,dar eu prefer sa-mi ascult inima si instinctele.Niciodata nu au dat gres.Niciodata nu m-au inselat si sper ca si de data asta sa fie la fel.Te-am simtit de fiecare data aproape.Foarte aproape.Si uneori doreai sa te distantezi.Te raceai.Simteam cum te distantai iar cand imi simteai lipsa veneai la mine iar.Ma cautai.Vedeamm pasiunea cum navaleste in tine.Simteam cum bataile inimii iti accelereaza.In ochii tai se observa acea flacara care facea minuni.Sau poate pur si simplu asta am vrut sa vad.Sau poate asta aveam eu nevoie si am vazut in tine o portita de scapare.Sau eu m-am indragostit si incerc sa vad perfectiunea in tine.sau am o imaginatie prea bogata. Dar lasand teoriile la o parte...in momentul asta am mare nevoie de o imbratisare.Si din nefeicire stiu ca de data asta nu vei fi aici....PACAT !
<<<Pacat.Pacat.Pacat.>>>
<<<Prezenta ta mi-a facut mult bine>>>
Nu te mai recunosc...nu mai esti baiatul ce mi-a placut candva...nu mai esti acel baiat sensibil,romantic, intelegator.Nu mai esti afectuos,nici iubitor.Nu!Nu-mi place schimbarea ta.Nu vreau sa mai am nimic de impartit cu tine.Mie-mi placea baiatul acela iubaret,pervers,ganditor,nu baiatul interesat doar de pacere.Intalnirile noastre aveau alt farmec.Erau mai interesante,mai placute.Puteam conversa fara a face reprosuri,sau fara a ne contrezice prea mult.Erai mai pasnic,mai intelegator.Acum esti mai rautacios,mai insensibil,esti NASPA.Aveai un suflet bun,curat,erai bland,calm.Nu mai reprezinti nici macar un punct de sprijin.Odata ai reprezentat totul si ai distrus totul cu ajutorul comportamentului tau.Acum nu pot sa-ti mai vorbesc,pentru ca nu-mi vei vorbi,nu-ti pot adresa o intrebate pentru ca nu-mi vei raspunde...!
Dar...E cu putinta sa ma insel?Sa fi vazut dor ceea ce ma interesa,sau poate ai fost asa din totdeauna...iar eu sa fi vazut doar o aparenta sau poate n-am stiut cum sa privesc situatiile.Dar cu toate ca te schimbi,eu simt ca inimile noastre inca se inteleg....Ele inca nu s-au distantat definitiv.Eu inca simt caldura ultimei tale imbratisari.Imi amintesc si pasiunea ultimului nostru sarut.Stiu.Nu-ti pasa.Dar nu te cred..Inima ta imi spune altceva.Eu vad si simt ceva cu totul diferit de ceea ce spun cuvintele tale.Pot fi ele taioase,zgarcite,rautacioase,dar eu prefer sa-mi ascult inima si instinctele.Niciodata nu au dat gres.Niciodata nu m-au inselat si sper ca si de data asta sa fie la fel.Te-am simtit de fiecare data aproape.Foarte aproape.Si uneori doreai sa te distantezi.Te raceai.Simteam cum te distantai iar cand imi simteai lipsa veneai la mine iar.Ma cautai.Vedeamm pasiunea cum navaleste in tine.Simteam cum bataile inimii iti accelereaza.In ochii tai se observa acea flacara care facea minuni.Sau poate pur si simplu asta am vrut sa vad.Sau poate asta aveam eu nevoie si am vazut in tine o portita de scapare.Sau eu m-am indragostit si incerc sa vad perfectiunea in tine.sau am o imaginatie prea bogata.<<<Pacat.Pacat.Pacat.>>>
<<<Prezenta ta mi-a facut mult bine>>>
Risc de dependenta
E ciudat cum oamenii astepta toata viata un moment anume iar cand el soseste,nu mai are nici o importanta.E mai interesant sa traiesti cu acest vis...e mult mai palpitant.Sau pur si simplu asa stii ca traiesti pentru ceva.Iar cand ne implinim visele ramanen pustiiti fara nici un scop.Atunci te intrebi de ce sa mai traiesti...vise nu mai ai,esti singur pe lume,nu are cine-ti tine companie si incepi usor usor sa te cufunzi in diverse vicii.Nu e bine,dar neavand altceva de facut incerci si asta.Prima data e curiozitate...a doua oara incerci ca spune vecina,a treia oara deja incerci pentru ca ti-a cam placut....Asa incepe distrugerea fiintei umane.Asa incepe distrugerea a tot ce a fost frumos si bun in tine...
Da-mi o sticla si un fum...
Da-mi o foaie si un pix
Da-mi zile si pofta de viata
Nu am nevoie de mai mult...
Astea-mi sunt indispensabile
<<<Doar de atat am nevoie pentru a trece la nivelul urmator...>>>
Da-mi o sticla si un fum...
Da-mi o foaie si un pix
Da-mi zile si pofta de viata
Nu am nevoie de mai mult...
Astea-mi sunt indispensabile
<<<Doar de atat am nevoie pentru a trece la nivelul urmator...>>>
miercuri, 24 noiembrie 2010
vineri, 19 noiembrie 2010
de ce tipam?
Intr-o zi,un intelept din India puse urmatoarea intrebare discipolilor sai:
- De ce tipa oamenii cand sunt suparati?
- Tipam deoarece ne pierdem calmul, zise unul dintre ei.
- Dar de ce sa tipi, atunci cand cealalta persoana e chiar langa tine? intreba din nou inteleptul
- Pai, tipam ca sa fim siguri ca celalalt ne aude,incerca un alt discipol.
Maestrul intreba din nou:
- Totusi,nu s-ar putea sa vorbim mai incet, cu voce joasa?
Nici unul dintre raspunsurile primite nu-l multumi pe intelept. Atunci el ii lamuri:
- Stiti de ce tipam unul la altul cand suntem suparati? Adevarul e ca, atunci cand doua persoane se cearta, inimile lor se distanteaza foarte mult. Pentru a
acoperi aceasta distanta, ei trebuie sa strige, ca sa se poata auzi unul pe celalalt. Cu cat sunt mai suparati, cu atat mai tare trebuie sa strige, din cauza distantei si mai
mari.
Pe de alta parte, ce se petrece atunci cand doua fiinte sunt indragostite? Ele nu tipa deloc. Vorbesc incetisor,suav. De ce? Fiindca inimile lor sunt foarte apropiate. Distanta dintre ele este foarte mica. Uneori, inimile lor sunt atat de aproape, ca nici nu mai vorbesc,doar soptesc, murmura. Iar atunci cand iubirea e si mai intensa, nu mai e nevoie nici macar sa sopteasca, ajunge doar sa se priveasca si inimile lor se inteleg. Asta se petrece atunci cand doua fiinte care se iubesc, au inimile apropiate.
In final, inteleptul concluziona, zicand:
- Cand discutati, nu lasati ca inimile voastre sa se separe una de cealalta, nu rostiti cuvinte care sa va indeparteze si mai mult, caci va veni o zi in care distanta va fi atat de mare, incat inimile voastre nu vor mai gasi drumul de intoarcere.
- De ce tipa oamenii cand sunt suparati?
- Tipam deoarece ne pierdem calmul, zise unul dintre ei.
- Dar de ce sa tipi, atunci cand cealalta persoana e chiar langa tine? intreba din nou inteleptul
- Pai, tipam ca sa fim siguri ca celalalt ne aude,incerca un alt discipol.
Maestrul intreba din nou:
- Totusi,nu s-ar putea sa vorbim mai incet, cu voce joasa?
Nici unul dintre raspunsurile primite nu-l multumi pe intelept. Atunci el ii lamuri:
- Stiti de ce tipam unul la altul cand suntem suparati? Adevarul e ca, atunci cand doua persoane se cearta, inimile lor se distanteaza foarte mult. Pentru a
acoperi aceasta distanta, ei trebuie sa strige, ca sa se poata auzi unul pe celalalt. Cu cat sunt mai suparati, cu atat mai tare trebuie sa strige, din cauza distantei si mai
mari.
Pe de alta parte, ce se petrece atunci cand doua fiinte sunt indragostite? Ele nu tipa deloc. Vorbesc incetisor,suav. De ce? Fiindca inimile lor sunt foarte apropiate. Distanta dintre ele este foarte mica. Uneori, inimile lor sunt atat de aproape, ca nici nu mai vorbesc,doar soptesc, murmura. Iar atunci cand iubirea e si mai intensa, nu mai e nevoie nici macar sa sopteasca, ajunge doar sa se priveasca si inimile lor se inteleg. Asta se petrece atunci cand doua fiinte care se iubesc, au inimile apropiate.
In final, inteleptul concluziona, zicand:
- Cand discutati, nu lasati ca inimile voastre sa se separe una de cealalta, nu rostiti cuvinte care sa va indeparteze si mai mult, caci va veni o zi in care distanta va fi atat de mare, incat inimile voastre nu vor mai gasi drumul de intoarcere.
duminică, 14 noiembrie 2010
Flori albastre de mai
Imi lipsesti...o sa-mi lipsesti!
nu am avut niciodata curajul sa-ti spun dar chiar imi placi...
sau prezenta ta...o sa-mi fie dor de tot ce tine de noi...
de tot ce faceam odata impreuna...de tot ce ne lega candva...
o sa am nevoie de tine...de amintirea ta...de imbratisarea ta...
o sa am nevoie de incurajarile tale,de sarutarile tale,de tot ce tine de tine...
sper sa-ti amintesti de mine cu drag...asa cum o sa fac eu...
nu-ti cer nimic la despartire...nimic...iar inima o poti pastra...gasesc eu alta...
iubirea...nu o vreau...sper sa ramana langa tine sa-ti tina de urat...
amintirile...nu mi le poti lua...astea vor fi ale mele pe vesnicie chit ca-ti convine chit ca nu...
nu o sa-ti reprosez niciodata nimic...nu o voi face...
nu vreau sa o fac...nu am de ce sa o fac...nu mi-ai dat motive niciodata...
nu ti-am spus TE IUBESC...nici nu o sa-ti spun...nu o sa o fac...nu o sa am curajul
nu o sa-ti spun niciodata pentru ca stiu ca nu are nici o importanta...
pentru ca stiu ca tie nu-ti va pasa...pentru ca ele sunt doar banale cuvinte
nu ... nu ... nu ...
vreau sa-ti aduci aminte de mine peste ani ca fiind fata aceea diferita...
diferita,ciudata,dragastoasa,intelegatoare,atenta,gingasa,romantica,rebela pur si simplu...
vei avea MEREU un loc special in inima mea...MEREU!
nu am avut niciodata curajul sa-ti spun dar chiar imi placi...
sau prezenta ta...o sa-mi fie dor de tot ce tine de noi...
de tot ce faceam odata impreuna...de tot ce ne lega candva...
o sa am nevoie de tine...de amintirea ta...de imbratisarea ta...
o sa am nevoie de incurajarile tale,de sarutarile tale,de tot ce tine de tine...
sper sa-ti amintesti de mine cu drag...asa cum o sa fac eu...
nu-ti cer nimic la despartire...nimic...iar inima o poti pastra...gasesc eu alta...
iubirea...nu o vreau...sper sa ramana langa tine sa-ti tina de urat...
amintirile...nu mi le poti lua...astea vor fi ale mele pe vesnicie chit ca-ti convine chit ca nu...
nu o sa-ti reprosez niciodata nimic...nu o voi face...
nu vreau sa o fac...nu am de ce sa o fac...nu mi-ai dat motive niciodata...
nu ti-am spus TE IUBESC...nici nu o sa-ti spun...nu o sa o fac...nu o sa am curajul
nu o sa-ti spun niciodata pentru ca stiu ca nu are nici o importanta...
pentru ca stiu ca tie nu-ti va pasa...pentru ca ele sunt doar banale cuvinte
nu ... nu ... nu ...
vreau sa-ti aduci aminte de mine peste ani ca fiind fata aceea diferita...
diferita,ciudata,dragastoasa,intelegatoare,atenta,gingasa,romantica,rebela pur si simplu...
vei avea MEREU un loc special in inima mea...MEREU!
sâmbătă, 13 noiembrie 2010
Nesiguranta,neincredere,iubire
E ciudat cum oamenii astepta toata viata un moment anume iar cand el soseste,nu mai are nici o importanta.E mai interesant sa traiesti cu acest vis...e mult mai palpitant.Sau pur si simplu asa stii ca traiesti pentru ceva.Iar cand ne implinim visele ramanen pustiiti fara nici un scop.Atunci te intrebi de ce sa mai traiesti...vise nu mai ai,esti singur pe lume,nu are cine-ti tine companie si incepi usor usor sa te cufunzi in diverse vicii.Nu e bine,dar neavand altceva de facut incerci si asta.Prima data e curiozitate...a doua oara incerci ca spune vecina,a treia oara deja incerci pentru ca ti-a cam placut....Asa incepe distrugerea fiintei umane.Asa incepe distrugerea a tot ce a fost frumos si bun in tine...
Da-mi o sticla si un fum...azi incercam ceva nou:x!Ai curajul sa risti?
Blank & Jones - Fallen
Acelasi blog sentimental...oare?
Oare mai crede cineva in vise,in regasire,in reintalnire?Eu nu...am visat prea mult cu ochii deschisi si in final nu m-a ajuntat la nimic.Sau da.M-a ajutat sa inteleg ca iubirea de vise aduce multa durere in visele de iubire.Si am mai invatat ca in cuvantul unui baiat nu trebuie sa te increzi nici macar cand iti spune da in fata altarului!Toti sunt la fel...chiar daca in aparenta par nobili si dragastosi si intelegatori.Ei sunt niste animale ce cauta neincetat sa perpetueze specia!
vineri, 5 noiembrie 2010
luni, 1 noiembrie 2010
Frunze cu sclipici
Toamna...imi place acest anotimp.Imi place ploaia.Imi plac culorile ei...dar ma intristeaza.Ma simt goala pe interior,ma simt pustiita,ma simt singura.Melancolia ma cuprinde mai mereu.As vrea sa pot sa nu mai fiu cuprinsa de acest sentiment.Ma domina.Ma face sa fiu doar o simpla marioneta,o marioneta ce este trasa de sfori...
<<<ADUN IMBRATISARI...CARE IMI DONEAZA?>>>
Stau pe banca.In acelasi parc monoton.In acelasi leagan.Si gandurile tot la tine-mi zboara.Esti asemeni unui blestem,oriunde as merge,orice as face,esti mereu in gandul meu.Stiu cca nu e bine.Stiu ca in locul meu acum e alta.Poate mai buna decat mine,poate iti ofera mai multe decat am putut sau am vrut eu sa-ti ofer...dar oare i-ai spus si ei aceleasi cuvinte ce mi le-ai spus mie?Oare a ocupat si locul care odata a fost al meu?Presupun ca da...Presupun ca toate cele petrecute cu mine nu mai au nici o valoare...
Cad flunze aramii din copaci.Crengile acestora se lupta pentru singuratate.Bate vantul iar frunzele lasa crengile intr-o mare pustietate.Cad asemeni ploii.E un peisaj mirific!Vantul e nervos si sufla cu putere.Frunzele poate ar dori sa nu paraseasca deocamdata crengile copacilor dar vantul nemilos nu mai are rabdare...urmaresc o frunza cu privirea,dar imediat ce se asterne pe sol nu o mai pot recunoaste.
Am nevoie de o imbratisare...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)