Prima iubire nu e mare chestie!

                       Candva puteai mai mult de atat.Puteai sa-mi patrunzi in ganuduri doar tinandu-ma de mana.Sarutandu-ma reusisesi sa ma faci sa devin dependenta de tine...Pacat...candva ai fost totul pentru mine dar pacat ca ai luat tot ce ai adus cu tine si ai plecat.Fugi,alearga cat poti de tare...nu te voi opri,nu vei mai avea oportunitatea asta inca o data.
                          Totul prinde contur.Toate gandurile,toate sentimentele,toate rautatile,toate mesajele ce-au fost un stres continuu pentru tine.Ceea ce acum ceva timp consideram ca e iubire am descoperit ca nu a fost decat obisnuinta.Ma obisnuisem cu gandul ca ma vei suna orice-ar fi,ca eu trebuie sa stau cu tine orice-ar fi,ca nu pot vedea pe altcineva...Totul prinde viata in jurul meu.Afara ploua dar eu sunt fericita,am vazut ca lucrurile pot fi diferite.Am observat cum culorile prind forme,am observat ca tu erai impedimentul ce statea in calea fericirii mele.Da!Vreau sa dispari pentru totdeauna.Nu mai am nevoie de tine.Nu esti decat o fantoma a unui trecut dureros,ostil.Nu am nevoie de amintirea ta.Nu am nevoie de nimic ce ti-a apartinut.
                          Singuratatea e cel mai bun prieten ce-l poti avea.Ea stie mereu ce e mai bine.Stau si meditez.Cana de ceai fierbinte si aburul ei ma inspira,Imi spune ca sunt mult mai buna decat tine,ca nu meriti osteneala,ca nu esti bun de nimic.Deci care va sa zica...Am trecut peste...mare dreptete a avut cine a spus ca prima dragoste nu e mare chestie:))!Maxim am spus.Cu vointa si incredere treci prin toate si peste toate!Spun asta din experienta proprie.